Cum apreciem valorile? Păi....depinde de scara pe care le punem. Dacă în cazul cutremurelor vorbim de richter şi mercali, atunci când vine vorba de oameni, modul de ierarhizare şi termenii de comparaţie sunt diferiţi şi multipli. Îi putem aprecia după studii. Dar, la câte facultăţi au apărut, parcă valoarea clasamentului nu mai e aceeaşi ca acum 20 de ani. Atunci să ne ghidăm după bani. Dar, parcă nici aşa nu e bine. Pentru că, la câte milioane de euro nu sunt declarate în România, topul ar putea fi unul fals. Să-i apreciem atunci după funcţii. Dar, iar nu e bine, pentru că la cel mult 4 ani îi schimbă. Să ne luam după putere? Aici chiar ne-am putea prinde puţin urechile în legislativ, executiv şi judecătoresc. Ce glumă bună. Acum puterea e într-un singur loc, deci, nu ne mai putem lua nici după asta. Şi până la urmă .... cum apreciem valorile?
Dacă suntem sau nu în top, nici nu mai contează. Important e să avem încredere în noi înşine. Şi asta pentru că alţii nu o să aibă încredere în noi....fără vreun interes. (P.S. Fiţi optimişti – vorba’ lu’ Guţă: „şi când mor am valoare”)
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Gresit! Oamenii pot avea incredere unii in altii si fara vreun interes...pana in momentul in care sunt dezamagiti!Si atunci oricat de mare ar fi interesul...nu mai privesc inapoi.Parerea mea...Cat despre valoare, etalonul este intotdeauna propria noastra perceptie asupra suficientei si autosuficientei.
RăspundețiȘtergere