joi, 3 decembrie 2009

CORIDA

Într-o lume în care minciuna a devenit laitmotivul societăţii şi după cum am văzut emblema campaniei electorale, ar trebui să tragem concluzia că adevărul este punctul cardinal după care ar fi bine să ne ghidam. Dar ce este adevărul? Ceva exact? Ceva relativ? Ceva sigur? În teorie da. În practică însă adevărul aparţine fiecăruia dintre noi. Adevărul are culori diferite. Tu îl vezi altfel faţă de mine. Dar taurul care vede în arenă pelerina roşie de fapt nu distinge culorile. Oare toţi cei care nu disting de fapt culorile devin furioşi la culoarea roşie?
P.S. Taurul pierde mereu, chiar dacă e furios şi agitat la roşu şi chiar dacă nu distinge culorile.

duminică, 29 noiembrie 2009

ULTRAŞI FĂRĂ RAŢIUNE

De multe ori mi s-a întâmplat pe stadion să văd cum oamenii din jurul meu, mânaţi de o furie oarbă sau de pasiunea extremă pentru o echipă mediocră să vadă de fapt alt meci. Arbitrul greşeşte non stop. Totul în defavoarea echipei lor. Adversarii joacă mai dur şi nu sunt avertizaţi. Totul e împotrivă. Chiar şi vântul bate spre poarta echipei lor în fiecare repriză sau soarele îi vine în ochi numai portarului lor. Scuze şi explicaţii, toate cu un motiv: să ascundă impotenţa în exprimarea pe teren a unor jucători care vor să fie numiţi fotbalişti. Şi eu ţin cu o echipă. Cu Steaua. Şi în ultimii ani, pasiunea pentru culorile clubului din Ghencea m-a făcut mai mult să mă enervez. Dar meciurile le văd ca cineva care a văzut mii de ore de fotbal. Eu ştiu când echipa mea joacă prost. Nu pierde din cauza arbitrului. Pierde pentru că nu e în stare să câştige. Şi poate că din cauza asta am pretenţii la cei din jur să vadă şi ei lucid, pragmatic şi corect ce se întâmplă. În acest campionat intern politico-socio-economic. În societatea în care trăim. Să vadă şi afacerile lui Băsescu şi mai ales ale familiei şi acoliţilor săi, nu numai presupusele afaceri făcute de roşii. Să îşi aducă aminte că Băsescu este preşedintele care la câteva zile după ce a fost ales a băut direct din sticla de şampanie în noaptea de revelion, pe o scenă, în faţa a mii de oameni şi apoi a aruncat-o în mulţime. Imaginea preşedintelui care bea din sticlă a făcut înconjurul lumii. Să-şi amintească şi că a băut cu Becali şi apoi s-a urcat la volan. Că din toate informaţiile apărute în ultima vreme se pare că a avut un rol important în răpitea jurnaliştilor din Irak, a căror răscumpărare s-a mai micşorat pe drum, iar banii s-au dus în neant, între raiul de pe Mihăileanu şi iadul instaurat de procurorii portocalii. Că a furat un telefon mobil şi a înjurat ziarişti. Că s-a mândrit cu faptul că mergea la curve când era marinar(viciu ce nu dispare după ce îţi schimbi job-ul, lucru ce poate fi confirmat de orice bărbat, chiar şi de cel care scrie). De ce să ne mire acum că Băsescu a lovit un copil. Cu toate asta, fanii portocalii văd alt meci. O conspiraţie. O făcătură. Da. E o făcătură. Copilul ăla l-a incitat. :) ha ha ha. L-a incitat cu numele Iliescu. ha ha ha. Îi caută scuze lui Băsescu. De ce? Pentru că aşa cum spuneam mai sus: suporterii echipelor mediocre văd doar echipa lor. O echipă nevinovată. Atacată din toate părţile. Soluţia pentru ieşirea din criză nu mai e educarea ultraşilor portocalii. E prea târziu. Sunt formaţi. Nici meciul fără suporteri sau evacuarea fanilor nu ajută. Soluţia e una singură. Retrogradarea echipei. Să joace la matineul opoziţiei. Cadou de Moş Nicolae.

joi, 26 noiembrie 2009

După pauză

Revin după o pauză în care am preferat să nu postez nimic pe blog tocmai pentru că am crezut că de fapt ceea ce spun nu contează. Poate că m-am înşelat. Poate că lumea s-a trezit la viaţă. S-a văzut şi la vot. Lumea a votat. Că a votat bine sau rău, numai istoria ne va spune. Că toată suflarea politică s-a aliat acum împotriva lui Băsescu este o certitudine. Am ajuns o ţară în care populaţia este împărţită în pro şi anti Băsescu. Fanii marinarului spun că ceilalţi sunt comuniştii. Nu au argumente cu care să ne convingă că Băsescu poate face bine dar scuipă tot ce e în jur. Din cauza asta eu nu înţeleg ceva la curentul portocaliu. Cum poţi crede că toţi sunt comunişti sau proşti pentru că vor să schimbe un rău care a destabilizat tot...parlament, guvern, a înverşunat oamenii între ei şi ne-a îndepărtat în plan extern. De ce toţi ceilalţi au atâta ură împotriva lui Băsescu dacă marinarul a făcut atâta bine? Când unul îţi spune că eşti beat te mai gândeşti, dar când doi fac treaba asta, trebuie să te duci să te culci. Sau poate vor să trăiască în beţie. Vorba unui contemporan....ne-am împărţit în portocalii şi....negrii. Adică suntem pe o tablă de şaf, într-o partidă în care printr-o rocadă nebunul ar putea ieşi din joc. Oare câte piese vor mai fi sacrificate?

Manipularea referendumului

Înainte de 90 şi imediat după Revoluţie vorbeam de economie comunistă. Ce însemna de fapt asta...? Că ne oprea apa 15 ore pe zi şi apoi în cele 9 în care curgea de fapt noi consumam mai mult decât în 24, că se oprea curentul 2 ore şi de fapt nu se economisea nimic, că mâncarea se dădea cu raţia şi oamenii stăteau de multe ori la coadă ca să umple frigiderul. Concluzia: nu se economisea nimic. Ce legătură are asta cu referendumul? Ce legătură are cu unicameralul sau cu înjumătăţirea numărului de parlamentari? Păi....are. Pentru că după ce ne-am chinuit să avem vot uninominal cu parlamentari care să reprezinte zone, acest unicameral va transforma uninominal tot într-un fel de lista, pentru că un judeţ cu 12 sau 14 parlamentari va mai avea 6 sau 7.....adica jumătate. Pe o zonă anume va fi un singur parlamentar....nu ca acum un deputat şi un senator care pot fi din formaţiuni diferite. Viitorii parlamentari vor fi doar oameni cu mulţi bani care pot să-şi susţină campania(că nu o să sponsorizeze niciodată un candidat şi pentru altul dintr-o altă zonă, dar atunci când erau doi pe colegii care se suprapun, adică unul pentru Senat şi altul pentru Cameră, cel mai "potent" financiar putea susţine şi campania unui candidat foarte deştept din partidul său, care aduce voturi şi nu poate ajunge altfel în legislativ ). Concluzia: nu o să facem economie prea mare pentru că în mod cert vor fi mai mulţi consilieri şi reprezentanţi în teritoriu care vor consuma bani. Concluzia: nu vor mai ajunge intelectuali, oameni de cultură sau de artă în Parlament. Vor ajunge numai politicienii bogaţi. O arie mult mai restrânsă de parlamentari care va concepe legile din punctul de vedere al oamului de afaceri în primul rând. Concluzia: Preşedinţia va cheltui dublu faţă de Parlament. Adică UNU cântăreşte mai mult decât 317. Dar oare UNU cântăreşte mai mult decât 322?

vineri, 17 iulie 2009

răzbunarea învăţământului de stat

Avem cei mai deştepţi tineri! Ba nu, sunt nişte impostori! Să nu credeţi că am înebunit. De ce spun asta, poate o să vă întrebaţi. Simplu. Bacalaureatul a scos la iveală mii de elevi care au avut medii între 9 şi 10. O generaţie geanială...nu? Ei bine, la doar câteva zile diferenţă, practic acelaşi minister al educaţiei ne arată că zeci de mii de studenţi care au absolvit cursurile unei universităţi sunt de fapt nişte cvasiintelectuali, pentru că diplomele lor sunt nule. Poate credeţi că nu are nicio legătură una cu alta. Ei bine, vă înşelaţi. Totul s-a petrecut în perioada examenului de titularizare, când sute de profesori au fost scoşi din calcule şi în perioada înscrierilor la facultate. Iar războiul a început cu cea mai mare universitate din România: Spiru Haret. Tensiunea a apărut din urmă cu câţiva ani, când profesorii nu mai puteau preda la două universităţi şi au fost obligaţi să aleagă. Cei mai buni au ales universităţile private, unde există fonduri suficiente, condiţii bune de lucru şi siguranţă. Profesorii de la universităţile particulare nu depind de stat. Nu sunt bugetari. Din cauza crizei financiare universităţile de stat au redus considerabil, de la an la an, numărul locurilor fără taxă. Ei bine, muţi au optat pentru facultăţile private, unde plăteau ca la stat şi chiar aveau o viaţă mai lejeră. Anul ăsta, pentru că foarte mulţi au luat medii foarte mari(cum s-a întâmplat...nu se ştie), şi cei care au peste 9 la BAC nu mai au siguranţa unui loc la fără plată. Aşa că....facultăţile private erau din nou privilegiate. Ce faci când îi merge unui bine. fac un scandal şi îl denigrezi. tactica băsesciană a fost adoptată cu succes de un MEC pesedisto-abramburicit, care a băgat în corzi cel mai puternic adversar al învăţământului de stat sin România: giganta struţocămilă Spiru Haret. Universitate care are şi ea păcatele ei, cu sedii prin străinătate şi cu sute de mii de studenţi la IFR şi ID, dar şi cu studenţi buni şi profesori de prima mână şi pe deasupra bine plătiţi. În prima fază statul a câştigat. Probabil, dacă nu se va ajunge la un acord, Spiru va da în judecată MEC. Şi nu va trebui să ne mirăm dacă ministerul va pierde şi va plăti, tot din banii noştrii daune de milioane de euro, pentru că aceeaşi universitate era acreditată şi autorizată, iar cel mai mult de suferit au acum cei care vot să se înscrie la Spiru şi mai ales absolvenţii a căror imagine a fost pătată. Dar, aşa e la noi. Întâi loveşti şi după te gândeşti dacă chiar era nevoie. Asta a făcut un minister disperat, care are probleme mari cu salariile profesorilor de liceu şi generală pe care nu poate să le plătească conform drepturilor lor obţinute în instanţă. O Soluţie: învăţământ gimnazial şi de liceu privat- cu plată şi taxe în şcolile de stat( ca la universităţi). Cu mii de elevi retraşi, mii de analfabeţi, cu o societate împărţită în elită şi simpli servitori. În ritmul astă....acolo o să ajungem, pentru că altfel...desfiinţăm de tot şcoala(ori facem şcoală fără profesori, pentru că nu va mai sta nimeni la catedră cu un salariu mai mic decât al unui vânzător din fast food).

revenire

A trecut ceva timp de când nu am mai scris nimic pe blog. Poate pentru că majoritatea comentariilor le-am păstrat pentru jumătatea de oră de revistă a presei, sau poate că nu am mai reuşit să găsesc câteva minute libere în care să vă mai spun ce cred eu despre lumea în care trăim. De când nu am mai fost aici Becali a ajuns în Parlamentul European braţ la braţ cu Vadim şi în acelaşi timp a reuşit să aducă un strop de linişte în Ghencea. Normal, că dacă el e plecat, face echipa antrenorul. În plan politic, am căsăpit un ministru, care la rândul lui a tocat o groază de bani şi apoi a început hăituiala PD-L-istă asupra PSD-iştilor şi a liberalilor. Ca la noi...să crape şi capra vecinului. Doar că, Nemirschi şi Tăriceanu, nu sunt la fel de tupeişti ca Ridzi, dar sunt sigur că au avut avocaţi mai buni când şi-au făcut treaba. Uşor, uşor...ne pregătim de războiul total. Băsescu trebuie să-şi arunce toate armatele în luptă şi să folosească toate armele la prezidenţiale. Scade şi vin din urmă doi politicieni, care dacă ar face alianţă după alegeri, ar putea spulbera şi "statuia lui Băsescu" din "Eterna şi fascinanta Românie" - Cassa Locco. Ăsta e contextul. Noi suntem aceeaşi. Realitatea se schimbă uşor, insesizabil. Şi cu toate astea îmbătrânim.

vineri, 17 aprilie 2009

Editorial 19.04

Săptămâna patimilor. Săptămâna patimilor fotbalului românesc. Nume grele ale dreptunghiului verde au încăput pe mâna poliţiştilor şi procurorilor DNA după ce patronul echipei FC Argeş, Cornel Penescu a fost prins că dădea mită pentru a tranşa anumite meciuri în favoarea formaţiei din trivale. Imediat după Penescu, primul cap care a căzut a fost cel al şefului arbitrilor, iar alţi cavaleri ai fluierului şi observatori federali au dat deja cu subsemnatul la DNA. După arestările din ultima perioadă, a apărut şi un banc. Se zice că în urmă cu câteva luni, într-o discuţie cu mai marii fotbalului românesc, Gigi Becali ar fi zis: De Paşte, veniţi toţi la mine.

sâmbătă, 11 aprilie 2009

editorial 12.04

Au vărsat sânge pentru democraţie. Mii de tineri din Republica Moldova s-au luptat cu regimul comunist în stradă şi pe internet. Doar aşa mesajul lor a putut răzbate dincolo de graniţele bine ferecate ale împărăţiei lui Voronin. Am avut parte de o săptămână dramatică: cu lupte de stradă la Chişinău şi aproape 300 de oameni care şi-au găsit sfârşitul sub ruinele clădirilor prăbuşite în urma cutremurului devastator din Italia. Şi ca tabloul să fie complet, am aflat că drumul spre Parlamentul European trece prin celula nr. 17 a Direcţiei de Cercetări Penale.

luni, 6 aprilie 2009

Interlopii kamikaze

Chiar şi un copil de 7 ani înţelege că arestarea lui Gigi Becali a fost făcută pentru a distrage atenţia de la cazul 2 şi un sfert-Băneasa Investment. Discutat şi paradiscutat, laitmotivul tuturor emisiunilor televizate intră uşor în desuet. Este clar că Becali nu se mai afla în aceleaşi relaţii bune cu Băsescu şi este un rival al lui Puiu Popoviciu. Este 100% o manevră orchestrată de cercuri înalte. Dar toată lumea nu vede decât artificiul tehnic. Nimeni nu observă adevărata manevră. Ce asemănare este între cazul Becali şi cazul Gorbunov(lovitura de la casa de schimb din Braşov)? O să spuneţi că sunt nebun. Că nu e nicio legătură. Ei bine, într-un fel aveţi dreptate. Nu este o legătură directă între cele două cazuri. Dar din nou privim doar în ansamblu, fără a pătrunde în chintesenţa problemei. Vă spun care este legătura. În cazul de la Braşov, Gorbunov nu este decât un pion. Un infractor-interlop eliberat cu siguranţă cu ştiinţa poliţiei şi serviciilor secrete şi folosit atunci când trebuia să existe un ţap ispăşitor. Infractorul nu are nimic de pierdut. El oricum, până să fie folosit este în libertate, trăieşte liniştit şi are o viaţă normală, nu una de puşcăriaş. Ca dovadă Gorbunov locuia de câţiva metri de poliţie, iar la domiciliul său nu s-a găsit mai nimic ca să-l incrimineze. Iar procesul continuă şi nu se ştie dacă el este autorul. A mai apărut un moldovean, la domiciliul căruia, după o săptămână, s-a găsit un încărcător de pistol. Păi cine crede că ală nu a scăpat de arme într-o săptămână? Poate doar un oligifren care crede tot ce spune poliţia. Deci, după cazul de la Braşov începem să credem că există aceşti interlopi kamikaze. Dar nu suntem siguri. Ce ne certifică însă acest lucru? Cazul Becali. Acolo unde poliţia îl aruncă în faţă pe un alt interlop: Alexandru Ilie, alias Sandu Geamănu. De ce s-a băgat Geamani? Păi, gurile rele spun că nu demult a fost prins cu un kg şi jumătate de hahiş. Pentru asta faci câţiva anişori buni de pârnaie. Ei bine, Geamănu e liber şi bine merci, şi a coordonat din umbră furtul maşinii lui Becali. Pus de cine? Asta e întrebarea. De cine credem noi? În orice caz, arestarea lui Becali face lumină. În România există infractori lăsaţi liberi de serviciile secrete şi de poliţie ca să rezolve "cazurile grele". În România avem interlopi kamikaze.

vineri, 3 aprilie 2009

Editorial esential :Romania lui 2009

Din Băneasa în Pipera, via Agigea. Săptămâna aceasta ne-am exersat cunoştiinţele de geografie şi am învăţat topografie. Terenuri ieftine, sechestrare de persoane, zornăit de cătuşe, mascaţi şi arestări. Persoane celebre şi carismatice ridicate de poliţie în halat şi papuci şi închise lângă găinarii de rând. România lui 2009 ne surprinde în fiacre zi, dar nimic nu ne mai miră.

joi, 26 martie 2009

ce an....

În 2009 am aflat că în România avem spioni. Şi ce spioni...super Floricel. Sau agenţi bulgari dubli ori tripli. Am aflat că se fură arme. Se atacă bănci şi case de schimb valutar. Se întorc românii în ţară, închidem fabrici şi dăm afară oameni în masă. Ce e şi mai tare.....băgăm "securişti" la răcoare. Oameni care ajută magnaţi imobiliari şi care au ajuns în funcţiile în care au ajuns cu ajutorul....bunicului lui Mario. Care Mario? Mario....care era inscripţionat pe ghetele băiatului ăla care joacă la naţională cu numărul 10. Încurcate sunt căile Domnului. Mai aflăm că printre aproapiaţii băieţilor astora se află şi ministrul Ferrari de la sănătate. Şi...să nu mai zicem că....alături de băieţii de la doi şi un sfert s-a răcorit o noapte şi stăpânul Bănesei. Tartorul zonei şi un apropiat(sau mai degrabă fost apropiat) al preşedintelui. Bine că ne-a dat FMI-ul banii. Să vedem de unde îi mai dăm înapoi. Ce o să ne mai rezerve viitorul? Cine ştie.... Să trăim momentul.

luni, 23 martie 2009

editorial 22.03

Politicienii încearcă să ne convingă că banii de la FMI ne salvează. Sindicaliştii însă ameninţă că ies în stradă pentru că se simt cu cuţitul la os şi la un pas de a rămâne fără serviciu. Nici pensionarii nu o duc prea bine. Au ajuns să primească doar o parte din pensie pentru că nu mai pot să-şi achite creditele pe care le-au făcut la casa de ajutor social. Iar când ţara arde, baba se piaptănă. Şi asta pentru că în tot acest climat nesiguranţă financiară în atenţia presei apare…EBA. Cine este EBA? Elena Băsescu: candidatul independent al PD-L Băsescu la europarlamentare.

luni, 16 martie 2009

Foame sau scandal?

Dacă esti uşor relaxat şi priveşti neimplicat la televizor nu poţi să nu observi că suntem până în măduva oaselor un popor latin. Suntem demnii urmaşi ai împăraţilor care deschideau sezonul de jocuri şi lupte. Practic România este un imens Coloseum. Circ şi pâine. Atât mai vrem. Şi de circ avem parte fără să ne agităm prea tare. Numai dacă ne uităm puţin la ştirile din sport. Becali, eternul înjurat din Ghencea( cel care a ajuns probabil să urască toate auturile de poartă) scoate capul după 3 puncte şi se bucură de răul altora. Cert e că are şi de ce. Şi dacă tot a fost blestemat să-i moară oile, credincios din fire spune aşa cum este el, ce le-ar dori şi el duşmanilor lui? Să le ia foc supermarketurile şi să le explodeze buteliile. Dar Becali e mic copil. Contrele lui cu Borcea şi Penescu sunt eclipsate de scandalul dintre Mihaela şi Elan. Motiv pentru Dan Diaconescu să-i acorde ediţii întregi fostei doamne Ţiganu, Bănică şi Swartz....nu mai ştiu cum. Cu alte cuvinte, în sfârşit, Mihaela Rădulescu a întrecut-o în popularitate pe Elodia. Acum că Elan o fi cel cu orgiile sau că Mihaela mai cheamă o persoană când face dragoste cu tânărul ei partener, eu nu ştiu. Şi pot confirma că pe mine nu m-au chemat niciodată. Oricum, cercetarea Mihaelei pentru tâlhărie mai dă puţin peste nas aşa ziselor vedete de la noi. Din păcate dă în schimb nas ziariştilor şi mai ales celor de scandal. Un război pentru un copil care stă la hotel din care atât diva de la Duminica în familie cât şi multimiliardarul ei soţ nu au decât de pierdut la capitolul imagine(păi din start ai de pierdut dacă te dă Diaconescu). Şi de ce am spus că vrem circ şi pâine? Pentru că premierul nostru mic la stat şi mare la sfat a apărut încă din prima zi a săptămânii în Parlament unde a bâjbâit câteva soluţii de criză, dar mai ales a desfiinţat guvernul liberal, care nu a fost în stare să gestioneze pozitiv creşterea economică. Probabil că adevărul e undeva la mijloc. Rămâne de văzut cine a făcut audienţă mai mare. Circul sau pălăvrăgeala despre...pâine. Nasoală săptămână.

joi, 12 martie 2009

Tăiem orele, sau profesorii?

Pe zi ce trece mă bucur din ce în ce mai mult că am terminat şcoala. În acelaşi timp sunt liniştit, că dacă nu am copii nu sunt direct interesat de schimbările din învăţământ. Dar nici nu pot rămâne indiferent. Sunt atatea de spus despre elevi, despre profesori, despre sistem şi despre minister, încât ar trebui să scriu săptămâni în şir pe câteva bloguri concomitent ca să termin ce am de spus. Problema pe care o amintesc eu acum, se va resimţi abia în toamnă. Să vedeţi ce va fi atunci. O să ajungă profesorii să se angajeze ....în construcţii, cred, că de muncă, la şcoală, nu vor mai avea. Şi de ce spun asta? Foarte clar. Cel mai bun exemplu este cel de săptămâna asta. Un zvon. Concretizat. Apoi comentat. Şi găsită o soluţie de compromis. Orele opţionale. Sportul, sau educaţia fizică, aşa cum e numit în programă. Să se facă doar o oră de sport. La fel şi în cazul istoriei, materie pe care mie în 99 mi-au băgat-o obligatoriu pe gât la BAC. Şi nu doar cea de a 12-a. Şi aia de a 11-a. Acelaşi lucru se va întâmpla probabil şi cu limbile străine. S-au bucurat profesorii când au aflat că totuşi orele nu se vor scoase din programă. Vor deveni opţionale. Problema va fi alta. Numărul de ore cu siguranţă se va micşora, pentru că e mult mai mare faţă de cel din statele UE. Elevii nu se vor înmulţi. Şi....mai mult ca sigur, nu vor alege să facă parte dintr-o echipă sportivă sau vor evita anumite materii. Pentru că trebuie să se înţeleagă bine. Cei mai mulţi dintre elevi urăsc şcoala. Vor face tot posibilul să aibă cât mai puţine ore şi cât mai uşoare. Şi aşa va fi. iar sportul cu normele impuse nu e o materie uşoară pentru multe domnişoare. Minsterul va face un orar mai redus, va crea iluzia că dă de muncă profesorilor, dar nu vor mai fi cu siguranţă la fel de multe posturi. Aşa scapă şi de orele suplimentare şi va avea mai puţine cadre didactice. Mai tare e că îi lasă pe profesori să vină de la ţară la oraş şi de la liceu la generală. Adică...la vară.....la inspectorate, vor fi concursuri, interese şi sume grele care să asigure posturile de la oraş. Dacă profesorii de la oraş nu mai merg la ţară, nu mai primesc banii de transport şi alte sporuri, adică mai scapă statul de nişte cheltuieli, iar la ţară rămân în general profesorii din localitate, care se mulţumesc cu puţin. Şmecherii peste şmecherii ca să îi păcălească. Să îi "facă pe faţă". Până acum am scris aici numai de economii. Dar grav este că la vară, mii de profesori vor rămâne fără post, şi milioane de elevi se vor coti de la multe materii. Iar în ritmul asta, sportul în şcoală va deveni istorie(şi nu mă refer la materie). Dar, din punctul meu de vedere, problema nu este numai aici. Într-un fel sau în altul, în perioadă de criză, era normal să fie o epurare şi în învăţământ. E vorba de bani, sporuri, deconturi etc. Problema e alta. De ce să facă opţionale sportul, istoria, chimia sau limbile străine??? De ce nu spune nimeni să se facă opţională matematica??? Unii o să zică ca nu sunt sănătos la cap. Dar eu am argumente. Şi....vă întreb sincer, de câte ori aţi folosit în viaţa de zi cu zi integralele sau logaritmii în ceva(eu oricum nu am ştiut niciodată ce sunt alea :). Poate doar dacă lucraţi în domeniu. Dar altfel???? Cui îi foloseşte geometria în spaţiu? Arhitecţilor. Constructorilor. Câţi arhitecţi şi constructori sunt pe lumea asta? Eu nici tabla înmulţirii nu o ştiu bine, dar dacă am nevoie, fac un calcul pe telefon. Aici am exagerat. Dar matematica din clasele 9-12 este inutilă pentru jumătate dintre elevi. Să o înveţe viitorii manageri, ingineri, arhitecţi, contabili. De ce trebuie oamenii de litere, de artă, agenţii de vânzări, jurnaliştii, şoferii, avocaţii, medicii sau bodyguarzii să ştie să lucreze cu integrale? De ce? Mie nu mi-a folosit NICIODATĂ matematica din liceu în viaţă. Şi asta am spus-o şi când eram în liceu. O oră...e deajuns pe săptămână într-un liceu uman. Dar eu aveam pe vremea mea 3 ore de mate. Imens de mult. Deci nu trebuie să generalizăm materiile opţionale. Trebuie să devină opţionale în funcţie de interes şi de orientarea instituţiei de învăţământ. Iar din punctul meu de vedere, cea mai mare prostie este să fie mai puţine ore de sport, istorie şi limbi străine. Fără sport o să devenim mai şubrezi. Fără istorie o să ne pierdem spiritul naţional. Iar fără limbi străine o să ajungem un neam de.....mailaţi: de stupatori romeni. Şi oricum, să se înţeleagă bine. Nu se taie orele. SE TAIE PROFESORII !!!

marți, 10 martie 2009

Domină criza


Au stat 6 sezoane în afara competiţiilor. Apoi au privit neputincioşi era Milan şi Juventus. Au mai ridicat capul în Europa, dar Real era regina. Au aşteptat. Supremaţia Italiei la nivel de cluburi a apus demult. Spania fără Rivaldo sau tânărul Ronaldihno e o umbră. A sosit timpul lor. A demonstrat-o Manchester şi Liverpool, iar an de an sunt tot mai sus. Premier league domină fotbalul. Campionatul bitanic domină, nu fotbaliştii britanici. A trecut epoca paselor lungi şi a centrărilor. Acum argentinienii, brazilienii, portughezii şi spaniolii din echipele din insulă fac legea. Patroni bogaţi care au creat super echipe, continuitate pe bancă, cei mai în formă jucători şi cele mai mari salarii: PREMIER League. În seara asta au fost două...Chelsea şi Liverpool. Mâine Manchester şi Arsenal sunt favorite. Printre ele...in sferturi se mai strecoară câte o echipă din Spania, Germania sau Italia. Englezii au nevoie de parteneri ca să facă spectacol. Şi atunci când joacă la spectacol...o fac fără oprire 90 de minute. Iar în Albion, investitorii străini vor să creeze noi forţe. Să nu ne mirăm dacă în cel mult doi ani şi City, a doua echipă din Manchester va defila în Europa. Ei cu ei, noi cu noi. O insulă domină un continent. Dar cât se va mai întâmpla asta? Criza nu îi afectează? Că tot am vorbit şi aici pe blog despre criză. Ba da. Cluburile mai mici au mari probleme pentru că s-au plătit prea multi bani. Acum nu mai ştiu cum să scoată cămaşa. Se spune că şi superputeri precum Chelsea au datorii către stat. Dar principalii patroni din fotbalul englez nu sunt nici ei britanici. Sunt ruşi, arabi sau americani. Iar dacă în spate ai afaceri cu petrol, e greu de crezut că forţa financiară va scădea atât de mult, încât să coboaresub nivelul din restul Europei. Concluzia: hobby-urile şi plăcerile ne acaparează. Fotbalul ne molipseşte. Champions league este crema fotbalului, este plăcerea ochiului. Iar liga e dominată de Premier League. Fotbalul britanic nu domină doar Europa. FOTBALUL BRITANIC DOMINĂ CRIZA.

editorial 15.02


România nu a putut să demonstreze că are un sistem de justiţie stabil. Asta au spus oficialii europeni despre o ţară care are încă mari probleme cu corupţia la nivel înalt. Iar în loc să se liniştească, apele sunt tot mai tulburi. Aproape zilnic avem parte de atacuri armate ziua în amiaza mare. Suspecţii nu sunt urmăriţi penal, iar infractorii devin bolnavi închipuiţi, şi in loc să fie la închisoare, se plimbă liniştiţi printre noi. Pare a fi scenariul unui film western, dar din păcate asta e realitatea în Braşov, Cluj şi chiar în Constanţa. În tot acest timp în Ungaria un sportiv român este ucis într-o discotecă, iar poliţia îl prinde pe criminal în mai puţin de 48 de ore.

PROMOVARE REPORTER ESENŢIAL

Informaţia o primeşti zi de zi la „REPORTER”. Acolo afli tot: asculţi povestea, trăieşti emoţia şi urmăreşti cu sufletul la gură imaginile. Toate ajung la tine zi de zi în cele şapte emisiuni „REPORTER”.
Noi tragem linie. Sintetizăm, analizăm şi concluzionăm. Noi suntem esenţa: informaţia pură, transformată, remodelată şi pusă în balanţă. Noi dăm echilibrul de care aveţi nevoie. Echilibrul este esenţial!
În fiecare duminică, de la ora 12,30 „REPORTER ESENŢIAL”.

Emisiunea este o sinteză şi o analiză a celor mai importante evenimente ale săptămânii. Informaţiile sunt adunate, prelucrate şi comentate, pentru a oferi telespectatorilor o emisiune exact aşa cum o arată titlul: ESENŢIALĂ. Se difuzează în fiecare duminică, de la ora 12,30 şi durează 30 de minute. „REPORTER ESENŢIAL” este realizat de Raluca Butan Ursea.

„Alege esenţa fără a omite detaliile. Detaliile sunt de multe ori cele mai importante. Ele dau culoare, ele dau strălucire, ele fac diferenta.”
Mihai Grigoruţă - producător general „REPORTER ESENŢIAL”

editorial


Editorial Reporter Esenţial 01.08

Niciun jurnal de ştiri fără români. Niciun ziar în care conaţionalii noştrii să nu apară la cronica neagră. Se întâmplă în Italia, acolo unde cuvântul STUPATORE, adică violator apare mai mereu lângă cuvântul ROMENO. În tot acest scandal cu aspecte xeneofobe, în care partidele extremiste din Italia au propus măsuri radicale împotriva românilor, mass media din cele două ţări a apreciat echilibrul miniştrilor de externe care s-au întâlnit la începutul săptămânii la Roma. O întrevedere care ar putea duce la încetarea unei crize ce a făcut rău atât italienilor cât şi românilor care s-au dus în peninsulă ca să muncească cinstit.

editorial 08.10


Editorial Esenţial

Zikolov. Marinov Zikolov. Nu e agentul 007, dar a devenit în această săptămână cel mai cunoscut spion din România. Agent ucrainean, dar bănuit a fi agent dublu, fost ataşat al ambasadei Bulgariei la Bucureşti şi fiu al unui fost şef de servicii secrete al vecinilor de la sud de Dunăre, Zikolov a îngheţat practic relaţiile şi aşa reci dintre ţara noastră şi Ucraina. Şi asta pentru că, bastonul de general se află în raniţa oricărui soldat. A dovedit-o un subofiţer, Floricel Achim, care i-a vândut ani la rând bulgarului documente secrete ale Ministerului Apărării Naţionale.

Roma


Deasupra mulţimii

Napoli



Poate erupe oricând chiar dacă....e acoperit de zăpadă. Cred că există o asemănare.... :)

luni, 9 martie 2009

Criza

Situaţiile de criză aduc după sine soluţii de criză. Societatea nu se prăbuşeşte. Dar fără să vrem o clătinăm noi. Criza este cea care opreşte construcţia de cartierele de vile de lux sau la blocurile moderne, în care un apartament costă cât într-o capitală din vest. Criza este cea care frânează PIB-ul, că doar economia României din imobiliare se ridicase. Criza sperie băncile şi bagă frica în toţi cei care au datorii. Dar aceeaşi criză.....reduce cheltuielile. Cum? Simplu! Nu toate firmele au de suferit. Dar criza...este motivul bun pentru a reduce personalul şi a încerca să produci la fel de mult cu oameni mai puţini şi cheltuieli mai mici. Criza poate întări anumite sectoare. Românul în perioadă de criză, va renunţa poate la o pereche nouă de pantofi, dar nu şi la grătar sau la o sticlă de vin. Am trăit noi şi vremuri mai grele. Aceeaşi criză este si motiv de a atrage capital electoral. Deşi pare greu de crezut, iată că am aflat cum în seara asta. De la cine? Nu vă vine să credeţi: Traian Băsescu. El ar putea fi câştigătorul. Mi s-a aprins un bec. El este cel care consideră cu adevărat necesar un ajutor de la FMI. Adică, să mai facem o datorie. O datorie pe care Geoană şi PSD-ul nu o vrea, dar pe care o negociază în secret partenerii lor de alianţă. Dar de ce o vrea Băsescu, când mulţi specialişti spun că nu avem încă neapărat nevoie? Pentru că asigură o rezervă în plus faţă de fondurile de acum. Acelaşi Băsescu ne-a explicat la TVR că noi stăm mult mai bine decât alte ţări. Atunci, de ce ne mai trebuie rezerva? S-ar putea să nu avem nevoie de ea, nu? Cum ne-ar ajuta o datorie pe care nu ne-o dorim şi nu ne e necesară? Pe noi nu ne-ar ajuta, dar pe Băsescu sigur. Fondul de rezervă în contextul în care criza nu se va acutiza la noi, ar putea duce la o rectificare bugetară. Adică, după ce au promis în toamna lui 2008, iar în ianuarie au tăiat tot, guvernanţii ar putea totuşi acorda majorări. Ar putea salva sporurile şi bonusurile. Şi totul la insistenţele preşedintelui, aflat în an electoral. O victorie numai a lui, care i-ar putea reda popularitatea, pierdută încet dar sigur în ultimii 4 ani. Pentru mine criza este un deja vu. Am trăit asta acum patru ani, când am sperat că schimbările în plan politic nu vor distruge atât de mult. Am fost un fel de şomer....la serviciu. Am pierdut un an din viaţă. Înfrângerile te fac însă mai puternic. Dar şi victoriile dor, pentru că oboseala şi stresul te macină. Şi...în toată perioada asta de criză, tot nu pot găsi un răspuns. Nu îmi dau seama dacă e mai bine să pierzi şi să trăieşti sau să câştigi şi să mori? .... mă mai gândesc......dar cred că.....aş vrea doar o zi vultur ;)

De ce GRYGOLAND?

Nu am crezut în urmă cu ceva timp că îmi voi face un blog. Mi se părea pierdere de timp, mai ales în contextul în care nu sunt o persoana care să se laude cu multe ore libere. Dar.... am vrut să învii Grygoland. Ce este Grygoland? Probabil o tâmpenie. Un fel de nuvelă scrisă de mine, undeva la limita dintre adolescenţă şi tinereţe, o paralelă între un pionierat al EMO şi o tendinţă de "şmecherire". O plimbare între două lumi şi o viziune urâtă şi deprimantă a mea asupra condiţiei mele. O nuveluţă, al cărui manuscris l-am pierdut. Ideea nu a murit. Şi...până la urmă, spiritul grygoland trăieşte. Lumea din mine se întrepătrunde cu cea din jurul meu. Înainte eram mai boem. Acum...sunt pragmatic. Acesta e doar începutul şi asta pentru că am multe de spus. Încă am multe de spus. Cu alte cuvinte.....bună ziua dragi cititori de blog!